Azi, Noaptea s-a hotarat sa iasa la plimbare mai devreme.
Si-a prins in par luna, s-a fardat discret cu albastrul cerului senin, a folosit rujul de culoarea apusului, a imbracat o rochie neagra tivita cu miliarde de stele si a iesit.
Nedumerita, privea de jur imprejur si nu recunostea nimic. Toate locurile familiare prin care se plimbase de mii de ori ii erau acum straine.
Oamenii se uitau la ea rautacios si incruntat. Erau acei oameni care nu o iubeau si ea simtea asta in fiecare privire a lor.
Era speriata si dezorienata. Se intreba, la ce bun ca iese in fiecare seara? Nimeni nu o apreciaza, nimeni nu o place.
Ar fi mai bine sa renunte, oricum nimeni nu-i va duce lipsa. Toti o iubeau mai mult pe sora ei, Ziua cea frumoasa si blonda. Ea nu era decat oaia neagra a familiei, copilul taciturn si inchis in el, adolescenta rebela care nu s-a supus regulilor.
Intristata a grabit pasul spre un parc din apropiere. Acolo petrecuse multe clipe frumoase si spera sa-si regasesca linistea.
Aleile au intampinat-o pustii si Noaptea se simtea mai singura ca niciodata.
S-a asezat stinghera pe o banca si-a inchis ochii asteptand ceva. Nici ea nu stia ce, dar astepta.
Dupa o vreme a auzit pasi si a incercat sa deschida ochii, pleoapele cu gene lungi si negre s-au zbatut si s-au deschis cu greu.
Prin fata ei trecea cineva grabit, care nu i-a aruncat nici macar o privire. A inchis ochii la loc si a oftat.
Apoi a auzit din nou zgomotul unor pasi si voci soptite. A privit cu teama si a vazut un cuplu in varsta. Acestia au privit-o si chiar i-au zambit, dar au trecut mai departe.
Increzatoare s-a uitat in jur si a zarit cateva perechi de indragostiti care se tineau de brat.
Vorbeau tare si erau fericiti. Ii facea bine sa-i admire. Isi umplea sufletul cu bucuria lor.
Cand au ajuns in dreptul ei una din perechi s-a oprit si s-a asezat pe banca langa ea.
Noaptea ar fi vrut sa ramana si ea acolo sa simta dragostea alaturi de ei, dar se simtea in plus.
A incercat sa se ridice, dar indragostitii au oprit-o si au rugat-o sa mai ramana.
I-au povestit ca ei o asteptau zilnic sa vina si ca se bucurau de fiecare data cand o vedeau, ca la fel ca ei, toti indragostitii o iubeau.
Noaptea se simtea implinita.
Peste tot se lasase intunericul. Noaptea era linistita.
Si-a prins in par luna, s-a fardat discret cu albastrul cerului senin, a folosit rujul de culoarea apusului, a imbracat o rochie neagra tivita cu miliarde de stele si a iesit.
Nedumerita, privea de jur imprejur si nu recunostea nimic. Toate locurile familiare prin care se plimbase de mii de ori ii erau acum straine.
Oamenii se uitau la ea rautacios si incruntat. Erau acei oameni care nu o iubeau si ea simtea asta in fiecare privire a lor.
Era speriata si dezorienata. Se intreba, la ce bun ca iese in fiecare seara? Nimeni nu o apreciaza, nimeni nu o place.
Ar fi mai bine sa renunte, oricum nimeni nu-i va duce lipsa. Toti o iubeau mai mult pe sora ei, Ziua cea frumoasa si blonda. Ea nu era decat oaia neagra a familiei, copilul taciturn si inchis in el, adolescenta rebela care nu s-a supus regulilor.
Intristata a grabit pasul spre un parc din apropiere. Acolo petrecuse multe clipe frumoase si spera sa-si regasesca linistea.
Aleile au intampinat-o pustii si Noaptea se simtea mai singura ca niciodata.
S-a asezat stinghera pe o banca si-a inchis ochii asteptand ceva. Nici ea nu stia ce, dar astepta.
Dupa o vreme a auzit pasi si a incercat sa deschida ochii, pleoapele cu gene lungi si negre s-au zbatut si s-au deschis cu greu.
Prin fata ei trecea cineva grabit, care nu i-a aruncat nici macar o privire. A inchis ochii la loc si a oftat.
Apoi a auzit din nou zgomotul unor pasi si voci soptite. A privit cu teama si a vazut un cuplu in varsta. Acestia au privit-o si chiar i-au zambit, dar au trecut mai departe.
Increzatoare s-a uitat in jur si a zarit cateva perechi de indragostiti care se tineau de brat.
Vorbeau tare si erau fericiti. Ii facea bine sa-i admire. Isi umplea sufletul cu bucuria lor.
Cand au ajuns in dreptul ei una din perechi s-a oprit si s-a asezat pe banca langa ea.
Noaptea ar fi vrut sa ramana si ea acolo sa simta dragostea alaturi de ei, dar se simtea in plus.
A incercat sa se ridice, dar indragostitii au oprit-o si au rugat-o sa mai ramana.
I-au povestit ca ei o asteptau zilnic sa vina si ca se bucurau de fiecare data cand o vedeau, ca la fel ca ei, toti indragostitii o iubeau.
Noaptea se simtea implinita.
Peste tot se lasase intunericul. Noaptea era linistita.
Imbratisari si ganduri frumoase!
RăspundețiȘtergere